ScrisUri la prima mâna


Ascult doar tacerea.
Îmbraţişez iar absenţa,
si iubesc nevazutul
din lacrima ta.

Ating nesfârşitul.
Sărut neştiutul
şi fac legaminte
cu inima mea!

Se  zbate un clopot,
sa pună-n alertă,
o veste ce fuge
de-a-ndăratelea....

De sus , de pe creasta valului,
ajung cu degetele cerul.
Intre două intinderi infinite,
apă si cer...
doua lumi de mister.
Sunt stapâna lumii!

UIMIRI

Un sfârşit cât inceputul
asfinţitului din zori.
Ha?
O cămara ferecata
cu un lacat de comori.
Waw!
Au adus poveşti ciudate,
despre-o lume scufundata
cu istorie cu tot.
Hm!

CEAIUIL DE LA ORA "H"


O infuzie de pace,
bucurie şi senin...
intr-o cupa de visare,
reverie şi alint.

Un contur indefinit,
dă culoare!

Aburul ce ţese linii
in splendoarea ce apasă,
dă miresme in toţi porii
unei lumi ce nu-i mai pasă.
Fremătând!

CA SA NU IROSESC NIMIC

Cu amintirea ta,
voi creea hărţi de iubire,
autostrăzi de gânduri si dor,
calendare de nemurire.

Voi construi arcade de timp,
pentru lumi paralele
si tunele de lumină,
sa nu ne rătăcim.

UN TĂRÂM DE VISARE

La margine de constelaţii,
Intr-un spaţiu lipsit de materie,
mi-ai oferit un tărâm de visare.
Un univers pentru-nălţare,
păstrat petru mine mereu.
Este umarul tău!